Localizare și acces

Satul Ardeu se află în apropierea staţiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi, într-un cadru în care abrupturile calcaroase alternează cu colinele iar păşunile şi fâneţele se împletesc cu pădurea într-un mozaic aproape de perfect.

Zona în care este amplasat aparţine așadar Munţilor Metaliferi, ramură a Apusenilor, în partea de sud a acestora. Accesul se face uşor, din DN 7 (E68), la cca 2,5 km est faţă de Orăştie, în dreptul staţiei de cale ferată Geoagiu, spre nord, pe DJ705. În apropierea intersecției între DN 7 (E68) și DJ705 se află și accesul de pe și pe autostrada A1. 

Drumul, care leagă Valea Mureşului de oraşul Zlatna DJ705 este modernizat, cu covor asfaltic, pe toată lungimea sa. 

Calea străbate localitatea Gelmar şi apoi oraşul Geoagiu, pentru ca mai sus, să se despartă de drumul de acces în staţiunea balneoclimaterică şi apoi își urmează meandrele, spre nord. 

Pe partea stângă se află derivaţia spre satul Mada, cunoscut pentru Cheile – monument al naturii şi pentru peştera zidită. 

În satul următor, Bozeş, se găseşte o biserică – monument istoric şi tot de acolo provine un tezaur, format din monede dacice de tip Răduleşti-Hunedoara, păstrat în colecţiile muzeului din Deva.

În centrul satului, spre dreapta, se desparte drumul care trece prin satul Băcâia, unde se îmbuteliază apa minerală – Cezara, şi apoi străbate Cheile Băcâiei şi mai sus, Cheile Cibului pentru a ajunge în satele Cib şi Glod, din judeţul Alba.

  Pe Valea Ardeului, urcă şi acum artera principală a drumului spre inima Apusenilor, aşa cum se întâmpla şi cu 2000 de ani în urmă, în vremea Regatului Dac. Valea este îngustă iar versanţii sunt acoperiţi de pădure. În partea stângă, pe direcţia de mers a drumului, din loc în loc, se văd, chiar la suprafață gresiile de Bozeş, folosite, în toate timpurile de localnici pentru construcţii şi amenajări, datorită uşurinţei cu care se desprinde şi se prelucrează. 

Valea se deschide, dar numai atât cât să lase privitorul să își îndrepte ochii spre Culmea Raiului, iar mai apoi se închide din nou ca o cetate. Drumul trece peste Prăguţul Ardeului al cărui străjer, încremenit în timp, este chiar Cetăţuia. Dealul, chiar şi aşa, măcinat, sau cariat, cum l-a transformat exploatarea de calcar, se înalţă semeț în faţa oricărui trecător. În vremurile sale de glorie, a fost înnobilat de reședința unui tarabostes dac, care e agăţată parcă de coama lui, aşa cum descria, demult, Florus modul de locuire al dacilor.

Făcând o buclă, drumul urcă Prăguţul, străbate satul amplasat cu fereală în spatele Cetăţuii, cu casele, în cea mai mare parte înşirate pe malurile văii şi apoi, se avântă peste Pragul Ardeului, către Balşa. În dreapta, rămâne în încremenire Raiul, cocoţat deasupra stâncilor Cetăţii, cu deschiderile grotelor, asemeni unor ferestre gotice, de catedrală. Ceva mai jos, o altă stâncă şi-a găsit un loc strategic. Este Piatra Peşterii, a cărei ascunzişuri formează grote, dar şi un pod natural. Cu pereţii săi abrupţi, scăldaţi de apa Văii Ardeului, care coboară dintre munţi, din Cheile Glodului, parcă ar fi o altă cetate, la fel de semeaţă cum e şi cea plasată în partea opusă a satului.

Aici, pe prag, privind spre nord se deschide parcă o depresiune, în care se găseşte satul Balşa, centrul comunei, direcţie în care se şi îndreaptă, cu meandre, drumul. De pe drum, spre stânga putem să vedem cum Valea Balşei se strecoară printre doi giganţi: Pleşa Mare şi Cornet, dăltuind în piatră Cheile Măzii, dar numai după ce primeşte, pe partea dreaptă, Apa Şuncuiuşului.

Mai apoi, încetul cu încetul, se văd primele case, apoi târgul și centrul comunei, vegheată de clădirea Primăriei, construită în perioada interbelică. Tot în centru parcul, amenajat de curând, noul Cămin Cultural şi magazinele săteşti completează ambianța.

De aici, drumul urcă spre satul Voia şi se îndreaptă mai apoi spre Zlatna, în judeţul vecin. Va trebui să mai precizăm și o altă ramură majoră a drumului, care se desparte de cel principal în dreptul bisericii – monument istoric din Almașu Mic de Munte (DJ 741), care se îndreaptă spre comuna vecină, Bucureșci. Să menționăm și faptul că această rută se află în plin proces de modernizare. În aceeași zonă a comunei Balșa se află și satul Techereu, unde apele rostogolesc la vale pietre semiprețioase și unde este vie amintirea vechilor exploatări de aur, cu povești și legende despre ființe miraculoase care locuiesc minele (băile). Un documentar realizat de Televiziunea Română, cu acest subiect, poate să fie urmărit pe canalul youtube, urmând linkul următor: https://www.youtube.com/watch?v=BGugEMesPMA.