Încadrată geografic în spaţiul mai larg, cunoscut sub denumirea de Ţinutul Orăştiei, zona localităţii Ardeu a beneficat în timp de numeroasele influenţe ale spaţiilor etnografice limitrofe, astfel încât elementele de folclor au o serie de note comune cu satele învecinate, datorate în primul rând legăturilor facile dintre localităţi, beneficiind însă şi de trăsături specifice, dezvoltate independent. Obiceiurile urmează ritualuri complexe, iar formele de manifestare sunt adaptate evenimentelor de care sunt legate. Sunt marcate prin ceremonii momentele importante din viața membrilor comunității: naşterea, botezul, nuntai sau înmormântarea. Nu lipsesc nici cele care marchează diferite etape din calendarul agricol şi/sau religios (de Bobotează, Mărţişor, Paşte, Florii, Sânziene, Mucenici, Crăciun etc.), precum şi manifestările al căror principal rol este acela de socializare, de întărire a legăturilor între membrii comunităţii, de ajutorare (gen clacă, şezătoare, nedee etc.).

În ceea ce priveşte portul tradiţional, circumscris de asemenea zonei mai largi a Ţinutului Orăştiei, elemente comune se întâlnesc în toate localităţile din împrejurimi, atât în ceea ce priveşte costumul femeilor, cât şi legat de portul bărbaţilor. Astfel, femeile purtau pe cap o învelitoare albă, cu anumite motive de culoare neagră cusute pe o parte. Cămaşa era din pânză de cânepă, confecţionată de obicei în casă, cu mâneci lungi şi largi, terminate cu încreţituri numite fodori. La guler, pe piept şi pe mâneci existau diverse modele florale, culoarea preponderentă fiind negru, însă la sărbători cămăşile puteau fi îmbodobite şi cu modele multicolore. Costumul femeiesc mai cuprindea, de la brâu în jos, poale albe, cu o catrinţă – în faţă, şi opreg – în spate. Mijlocul era încins cu o cingătoare de lână, ţesută în casă, viu colorată, iar în picioare purtau opinci. Bărbaţii purtau pe cap colop (din paie sau pânză, vara) şi căciulă din blană de miel (pe timp de iarnă), de obicei neagră. Cămaşa albă avea tot motive florare de culoare neagră, peste care, în perioadele reci, se purta un pieptar din piele de oaie. Costumul bărbătesc era completat, vara, de pantoloni albi din pânză de cânepă, sau, pe timp de iarnă, de cioareci, confecţionaţi din ţesătură de lână. Peste mijloc purtau o curea foarte lată din piele, cu buzunare multiple. 

Tipologic, localitatea Ardeu se alătură celorlalte sate din zonă, care sunt în majoritatea lor sate adunate, cu gospodăriile realizate din piatră, lemn şi cărămidă, având în principal planul casei compus din două încăperi mari, cu tindă. Culoarea predominantă la casele vechi era albastrul.

Ocupaţiile tradiţionale ale zonei au suferit modificări importante de-a lungul timpului, şi mai ales în ultimul secol, însă în principal este vorba de o agricultură destul de redusă teritorial, de creşterea animalelor şi de cultura pomilor fructiferi. Pe parcursul secolelor XIX și XX multe dintre familiile din Ardeu au practicat vărăritul.